Jurnalul adolescenței tale

Aveam bloguri și când eram adolescenți. Le numeam „Jurnal” și scriam tot felul de lucruri în acele caiete pe care părinții le citeau fără ca noi să bănuim că fac asta. Ei ne încurajau să scriem pentru că astfel aflau și ceea ce nu prea vroiam ca ei să știe și mai scriam și lucruri despre care nu știam că le puteam discuta oricând cu ei. Asta credeam noi. Am observat la un moment dat că mama deschidea tot felul de discuții pe teme care mă preocupau și pe care le scrisesem în urmă cu puțin timp în Jurnalul meu. Mi-am dat seama atunci că mama îmi creea acel spațiu interior de confort până ce eu
eram gata să abordez subiectul respectiv și apoi, ca din întâmplare, aducea discuția la acea temă. Aproape toți ne-am abandonat jurnalele la un moment dat.

Jurnalul este un liant foarte bun între Minte și Inimă. În Jurnal ești tu cu adevărat. Nu trebuie să pari altceva decât ești așa cum se întâmplă atunci când interacționezi cu alți oameni. Societatea îți creează acel sentiment de neîncredere. Ceva din tine trage un semnal de alarmă și îți șoptește că dacă îți vei arăta întreaga sensibilitate, vei transmite un semnal de slăbiciune de care alții vor profita, iar tu vei avea de suferit. În Jurnal însă, poți fi tu în orice clipă și în orice împrejurare a vieții tale. Jurnalul te ajută să te autodescoperi, să te autocunoști, să îți privești întregul parcurs evolutiv și să te înțelegi. În Jurnal nu trebuie să te justifici, nu trebuie să argumentezi o decizie sau alta pentru că tu știi că dacă ai procedat într-un anume fel la un moment dat ai făcut-o pentru că așa ai simțit atunci. Poate că acum simți diferit, dar atunci așa ai simțit. Jurnalul este confidentul perfect și mai este ceva, o metodă de a te elibera de tot ce este în Inima și în Mintea ta, de gândurile care nu-ți dau pace. De îndată ce le așterni pe hârtie, te eliberezi.

Jurnalul este un mediu și o modalitate de a fi tu însuți. Este esențial acest lucru. Vă recomand să scrieți zilnic în Jurnalul vostru. Dacă nu aveți încă un Jurnal, astăzi este cea mai bună zi de a începe să scrieți unul. Nu din motive astrale sau mai știu eu de care ci pentru că orice zi de amânare în orice dorești să întreprinzi, este o zi pierdută. Poate că vei sta câteva minute cu caietul în față fără a ști ce să scrii pentru că tot ce-ți trece prin cap sunt banalități. Nu aștepta vreo idee genială, scrie banalități și genialitatea își va face loc către suprafață și se va modela în cuvinte, în propoziții și în fraze care îți vor umple sufletul de bucurie și care vor avea darul de a elibera creativitatea și imaginația ta. Scriind banalități îți vor veni idei geniale care pot crește într-un vis, într-un Proiect de Viață. - Andronicon.