De la „deci” la „uau”

            Vorbim... vorbim... vorbim... Cum o facem? Vorbim academic, vorbim colocvial, vorbim în jargon, în argou, suburban și subuman. Tot mai puțini oameni folosesc limbajul academic și tot mai mulți limbajul subuman. Nu este nevoie să faci un studiu pe această temă, este suficient să ieși din casă și să intri în norul cenușiu format de energia cuvintelor vulgare cu care oamenii se împroașcă unii pe alții și implicit, pe ei înșiși. Cuvintele vulgare au intrat atât de adânc în limbajul oamenilor încât le folosesc fără să înțeleagă cât de mult rău își fac lor înșiși în primul rând, la nivelul structurilor trupului și ale minții. Nu are nicio importanță dacă sunt spuse „în glumă” sau „în serios”.
Vibrația lor este la fel de joasă și produce în timp, efecte foarte grave. Toate cuvintele sunt mantre cu un potențial uriaș de a aduce în manifestare ceea ce este conținut în sensul lor. Tot ceea ce spunem frecvent se împlinește. Se împlinește și când rostim apăsat și când o facem în glumă. Amintește-ți de toate cărțile în care sunt descrise metode a a-ți împlini visurile. Autorii propun cititorilor metode simple care constau în repetarea zilnică a unor cuvinte și propoziții pozitive construite special pentru a atrage situațiile și oamenii potriviți în viața ta, catalizatori care să creeze oportunitățile care să  facă posibilă împlinirea visului tău. Când arunci cu cuvinte vulgare, cu injurii, cu blesteme, faci exact același lucru, atragi în viața ta manifestarea a ceea ce este conținut în cuvintele și în expresiile tale. Universul înțelege că asta îi ceri și îți dăruiește ceea ce tu îi transmiți că vrei să primești. La fel este și când te plângi de ceva sau de ceea ce crezi tu că este cineva vinovat. Agresându-ți interlocutori cu toate aceste informații care nu îi privesc în niciun fel și pe care nu doresc să le audă, atragi în viața ta exact acele lucruri pentru care te plângi. Este foarte simplu. Gândirea pozitivă și gândirea negativă produc efecte.

            Am parcurs în cincisprezece ani drumul de la „deci” la „uau”. „Deci” nu a dispărut în totalitate, dar a câștigat teren „uau”. „Uau” nu este un cuvânt, nu este imitarea unui sunet din Natură, nu înlocuiește vreun cuvânt, vreo expresie sau vreo sumă de fraze. Este doar efectul unei inculturi mai mult decât îngrijorătoare. Când nu știi să-ți exprimi surpriza plăcută sau neplăcută în cuvinte, scoți un „uau” și gata, toată lumea crede că a înțeles ceea ce vrei să spui cu asta. În fapt, nu a înțeles nimeni nimic, iar tu „nu găsești cuvintele” cu care să-ți exprimi emoția pentru că ele, cuvintele, nu sunt acolo, în vocabularul tău. De ce nu sunt acolo unde ar trebui să fie? Pentru că nu citești. Vocabularul se îmbogățește prin lectură. Te-ai întrebat vreodată câți adulți reușesc să citească fluent un text obișnuit, adică un text fără cuvinte greu de pronunțat, rare sau mai puțin folosite? Poți face un mic studiu. Spune-le unor subiecți că ți-ai uitat ochelarii acasă și roagă-i frumos să-ți citească un scurt text. Este o experiență interesantă.

            Am auzit într-o reclamă aceste cuvinte: „... și-atunci mi-am spus, uau...”. Cum ți-ai spus „uau”...? Poate că ai exclamat „uau”... Ce-ai vrut să transmiți cu acest „uau”...? Că ești incult(ă)...? Că nu știi să-ți transmiți emoția în cuvinte...? Noi de unde să știm dacă ai avut o emoție plăcută sau una neplăcută...? Dacă-ți place sau dacă te doare...? Exemplul este trist. Aduce în atenție un adevăr pe care îl putem observa cu ușurință: oamenii folosesc tot mai puține cuvinte. Concluziile studiilor efectuate în mediul academic, relevă faptul că cei mai mulți oameni folosesc în medie doar două sute de cuvinte. Este o situație fără precedent care pune în pericol însăși Limba Română și așa chinuită cu tot felul de cuvinte inutile introduse artificial în vorbirea curentă din alte limbi și asta cu toate că există corespondent și de multe ori există trei sau patru cuvinte românești care exprimă același lucru. Limba Română este foarte bogată. Avem cuvinte cu care putem exprima absolut orice fel de concept, cu care putem descrie orice fel de fenomen, de obiect și fiecare ființă, orice tip de emoție. Nu avem de ce să o murdărim cu neologisme inutile. Mai bine citim cărți și descoperim bogăția limbii noastre. Vocabularul nostru se va îmbogăți și nu vom mai simți nevoia să folosim cuvinte străine care nu au niciun corespondent în Interiorul nostru. Fiecare om ar trebui să citească minimum o mie de cărți. Tu câte cărți ai citit până acum? - Andronicon.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu dinții strânși sau cu brațele deschise...?

Ai verificat robinetul?

Trupul este doar un Veșmânt