Efectul Toma
Există lucruri văzute și
lucruri ce nu pot fi văzute de ochii noștri și nici percepute în vreun fel sau
altul cu celelalte simțuri fizice al trupului nostru. Dacă nu le putem percepe,
asta nu înseamnă că ele nu există ci doar că percepțiile noastre prin
intermediul structurilor trupului nostru sunt limitate la ceea ce avem nevoie
să cunoaștem la nivelul lumii fizice în care ființăm acum. Cele cinci simțuri
fizice sunt uneltele trupului cu care își coordonează viața în lumea fizică. Cea
mai mare parte din informațiile pe care le deținem la oricare moment dat din
Viața noastră, o datorăm văzului.
Optzeci și cinci la sută din tot ceea ce cunoaștem în această clipă, am dobândit prin intermediul ochilor noștri. Celorlaltor simțuri fizice le datorăm paisprezece la sută din tot ceea ce știm. Un procent din întregul nostru bagaj informațional l-am dobândit însă, în mod diferit, prin Cunoaștere Nemijlocită, prin înțelegere directă, fără a fi nevoie să derulăm un proces mental orizontal logic, o gândire. Înțelegerea este verticală și se produce ori de câte ori ne detașăm mental de subiectul care ne preocupă după ce l-am analizat pe toate fețele. Înțelegerea apare întotdeauna în mod spontan. Apare și atunci când nu avem vreo preocupare anume pentru aflarea vreunui răspuns ci suntem profund relaxați. Numim acest fenomen de comunicare directă cu Firea Înconjurătoare, Intuiție. În fapt, este o Comunicare Nemijlocită, o comunicare care se produce la nivelul structurilor mai puțin cunoscute ale Ființei noastre. Existența acestor structuri subtile ale Ființei noastre și Comunicarea Nemijlocită cu Întregul, cu fiecare Ființă din Sfera Vieții Planetare și într-o abordare mai extinsă, cu ceea ce se manifestă în Uni-Vers și în Multi-Vers, sunt informații dificil de acceptat de către cei care sunt ancorați în sistemele de valori dogmatice false, sisteme prin prismele cărora analizează orice informație pe care o primesc, orice fenomen, orice manifestare. Proiectarea valorilor false asupra tuturor informațiile, fenomenelor și manifestărilor, nasc interpretări lipsite de conținut și de sens. Este o etapă pe Calea noastră către cunoașterea, înțelegerea și valorificarea prin aplicare directă a propriilor noastre potențialități de care nu avem cunoștință sau despre care cunoaștem foarte puțin. Toate etapele vor fi parcurse și depășite de fiecare Ființă pe Calea ei evolutivă către Oceanul Conștiinței Infinite.
Trăim în cea mai mare parte din timp sub Efectul Toma. Este un soi de narcotic dogmatic al cărui efect crește în noi pe măsură ce ne restrângem tot mai mult libertatea de a cunoaște lumea noastră și de a cunoaște alte lumi prin încorsetarea Cunoașterii în capcane dogmatice de tot felul: politice, economice, religioase, sociale. Lista este lungă și consistentă ca un lanț gros asemănător cu acelea care țin navele uriașe legate de cheu. Afirmăm că nu credem până nu vedem și avem grijă ca această ancoră să nu cumva să se rupă și să plutim liberi spre larg. Nu credem până nu vedem, dar nici nu întreprindem nimic pentru a vedea. Cei mai mulți dintre noi se simt pierduți asemenea unui naufragiat în mijlocul Oceanului dacă i s-a scufundat corabia cu dogme. Libertatea de dogme poate fi înspăimântătoare pentru cei care trăiesc în interiorul acestora, sub puntea de pe care se poate vedea întinsul apelor. Însăși vederea Oceanului poate provoca un șoc. Vor nega Oceanul deși se află sub privirea lor. Vor spune asemenea acelui om care a văzut pentru prima dată în viața sa o girafă: așa ceva n-am văzut în viața mea, deci nu există. Afirmăm iar și iar că nu putem crede ceva ce nu este conținut în dogma cutare sau cutare și că ar fi o blasfemie să punem la îndoială ce a scris cel care a gândit și a scris dogma respectivă. Cauzele care generează și întrețin Efectul Toma sunt auto-îngrădirea pe care ne-o construim permanent în Mintea noastră și în absența dorinței de a ne elibera din țarcul dogmatic, numit în timpurile noastre, zonă de confort. Zona de confort este o definiție perfectă pentru neimplicare, pentru cultivarea comodității desăvârșite, pentru perpetuarea ignoranței. Se pare că Toma, cel din poveste, era un om foarte comod. El aștepta să i se arate în mod explicit ochilor săi ceva concret pentru a se lăsa convins că acel ceva există cu adevărat. Poate și în fața evidenței ar mai fi negat o vreme. Este confortabil să nu cercetezi, să iei tot ce ți se oferă cu apă ca pe bulinele despre care nu știi nimic altceva decât că ți-au fost recomandate. Dacă doar vei aștepta să vezi ceea ce nu crezi că poate exista și nu vei face primul pas către cunoașterea propriilor potențialități și nu le vei valorifica, nu ți se va întâmpla nimic rău. Vei trăi la fel cum ai făcut-o și până acum. Singura diferență va fi că nu vei cunoaște niciodată în această Viață, minunățiile care se află pretutindeni în Firea Înconjurătoare, că nu vei putea cunoaște și comunica nemijlocit cu toate Ființele din Sfera Vieții Planetare. Vei trăi viață după viață în același țarc dogmatic ca un peștișor într-un acvariu care nu are cunoștință de existența Oceanului. Acvariul este comod pentru peștișor. Nu trebuie să facă niciun efort să-și caute hrana pentru că în fiecare zi o va primi de la cel care îl ține captiv. Viața lui nu este pusă niciun moment în pericol pentru că în acvariu nu există răpitori iar pe deasupra acvariului nu zboară acele păsări care uneori plonjează și răpesc peștișorii neajutorați. De fapt, peștișorul nici nu știe că este captiv decât atunci când se lovește de pereții de sticlă ai acvariului și pentru un moment nu înțelege de ce nu poate înota mai departe. Apoi uită și se lovește de peretele de sticlă de pe partea opusă. Poate face asta de sute de ori într-o zi, întreaga sa viață. La fel stau lucrurile și cu noi. Uneori am vrea să cunoaștem mai mult, să părăsim pentru totdeauna rutina, dar pentru asta trebuie să părăsim zona noastră de confort, să observăm, să cercetăm, să ne cunoaștem potențialitățile și să le valorificăm. Dacă o vom face, Efectul Toma va înceta să ne mai umbrească Viața și foarte curând ne vom putea avânta în largul Oceanului pe care-l numim Conștiință. Este un Ocean Infinit care ne așteaptă să ne dăruiască toate minunățiile Uni-Versului. - Andronicon
Optzeci și cinci la sută din tot ceea ce cunoaștem în această clipă, am dobândit prin intermediul ochilor noștri. Celorlaltor simțuri fizice le datorăm paisprezece la sută din tot ceea ce știm. Un procent din întregul nostru bagaj informațional l-am dobândit însă, în mod diferit, prin Cunoaștere Nemijlocită, prin înțelegere directă, fără a fi nevoie să derulăm un proces mental orizontal logic, o gândire. Înțelegerea este verticală și se produce ori de câte ori ne detașăm mental de subiectul care ne preocupă după ce l-am analizat pe toate fețele. Înțelegerea apare întotdeauna în mod spontan. Apare și atunci când nu avem vreo preocupare anume pentru aflarea vreunui răspuns ci suntem profund relaxați. Numim acest fenomen de comunicare directă cu Firea Înconjurătoare, Intuiție. În fapt, este o Comunicare Nemijlocită, o comunicare care se produce la nivelul structurilor mai puțin cunoscute ale Ființei noastre. Existența acestor structuri subtile ale Ființei noastre și Comunicarea Nemijlocită cu Întregul, cu fiecare Ființă din Sfera Vieții Planetare și într-o abordare mai extinsă, cu ceea ce se manifestă în Uni-Vers și în Multi-Vers, sunt informații dificil de acceptat de către cei care sunt ancorați în sistemele de valori dogmatice false, sisteme prin prismele cărora analizează orice informație pe care o primesc, orice fenomen, orice manifestare. Proiectarea valorilor false asupra tuturor informațiile, fenomenelor și manifestărilor, nasc interpretări lipsite de conținut și de sens. Este o etapă pe Calea noastră către cunoașterea, înțelegerea și valorificarea prin aplicare directă a propriilor noastre potențialități de care nu avem cunoștință sau despre care cunoaștem foarte puțin. Toate etapele vor fi parcurse și depășite de fiecare Ființă pe Calea ei evolutivă către Oceanul Conștiinței Infinite.
Trăim în cea mai mare parte din timp sub Efectul Toma. Este un soi de narcotic dogmatic al cărui efect crește în noi pe măsură ce ne restrângem tot mai mult libertatea de a cunoaște lumea noastră și de a cunoaște alte lumi prin încorsetarea Cunoașterii în capcane dogmatice de tot felul: politice, economice, religioase, sociale. Lista este lungă și consistentă ca un lanț gros asemănător cu acelea care țin navele uriașe legate de cheu. Afirmăm că nu credem până nu vedem și avem grijă ca această ancoră să nu cumva să se rupă și să plutim liberi spre larg. Nu credem până nu vedem, dar nici nu întreprindem nimic pentru a vedea. Cei mai mulți dintre noi se simt pierduți asemenea unui naufragiat în mijlocul Oceanului dacă i s-a scufundat corabia cu dogme. Libertatea de dogme poate fi înspăimântătoare pentru cei care trăiesc în interiorul acestora, sub puntea de pe care se poate vedea întinsul apelor. Însăși vederea Oceanului poate provoca un șoc. Vor nega Oceanul deși se află sub privirea lor. Vor spune asemenea acelui om care a văzut pentru prima dată în viața sa o girafă: așa ceva n-am văzut în viața mea, deci nu există. Afirmăm iar și iar că nu putem crede ceva ce nu este conținut în dogma cutare sau cutare și că ar fi o blasfemie să punem la îndoială ce a scris cel care a gândit și a scris dogma respectivă. Cauzele care generează și întrețin Efectul Toma sunt auto-îngrădirea pe care ne-o construim permanent în Mintea noastră și în absența dorinței de a ne elibera din țarcul dogmatic, numit în timpurile noastre, zonă de confort. Zona de confort este o definiție perfectă pentru neimplicare, pentru cultivarea comodității desăvârșite, pentru perpetuarea ignoranței. Se pare că Toma, cel din poveste, era un om foarte comod. El aștepta să i se arate în mod explicit ochilor săi ceva concret pentru a se lăsa convins că acel ceva există cu adevărat. Poate și în fața evidenței ar mai fi negat o vreme. Este confortabil să nu cercetezi, să iei tot ce ți se oferă cu apă ca pe bulinele despre care nu știi nimic altceva decât că ți-au fost recomandate. Dacă doar vei aștepta să vezi ceea ce nu crezi că poate exista și nu vei face primul pas către cunoașterea propriilor potențialități și nu le vei valorifica, nu ți se va întâmpla nimic rău. Vei trăi la fel cum ai făcut-o și până acum. Singura diferență va fi că nu vei cunoaște niciodată în această Viață, minunățiile care se află pretutindeni în Firea Înconjurătoare, că nu vei putea cunoaște și comunica nemijlocit cu toate Ființele din Sfera Vieții Planetare. Vei trăi viață după viață în același țarc dogmatic ca un peștișor într-un acvariu care nu are cunoștință de existența Oceanului. Acvariul este comod pentru peștișor. Nu trebuie să facă niciun efort să-și caute hrana pentru că în fiecare zi o va primi de la cel care îl ține captiv. Viața lui nu este pusă niciun moment în pericol pentru că în acvariu nu există răpitori iar pe deasupra acvariului nu zboară acele păsări care uneori plonjează și răpesc peștișorii neajutorați. De fapt, peștișorul nici nu știe că este captiv decât atunci când se lovește de pereții de sticlă ai acvariului și pentru un moment nu înțelege de ce nu poate înota mai departe. Apoi uită și se lovește de peretele de sticlă de pe partea opusă. Poate face asta de sute de ori într-o zi, întreaga sa viață. La fel stau lucrurile și cu noi. Uneori am vrea să cunoaștem mai mult, să părăsim pentru totdeauna rutina, dar pentru asta trebuie să părăsim zona noastră de confort, să observăm, să cercetăm, să ne cunoaștem potențialitățile și să le valorificăm. Dacă o vom face, Efectul Toma va înceta să ne mai umbrească Viața și foarte curând ne vom putea avânta în largul Oceanului pe care-l numim Conștiință. Este un Ocean Infinit care ne așteaptă să ne dăruiască toate minunățiile Uni-Versului. - Andronicon
Comentarii
Trimiteți un comentariu