Gândește, e gratis!
Un exemplu este uneori mai bun decât o mie de explicații logice. Așadar: oamenii
au tăiat în mod inconștient pădurile și le-au vândut. Au permis apoi tăierea
pădurilor de către alții la fel de inconștienți și de iresponsabili ca ei și apoi
au început să se plângă că ploile abundente au transformat pârâurile în torente,
râurile în fluvii și că apele ieșite din mătci le-au luat tot avutul, că le-au
distrus grădinile și că le-au dărâmat casele. Unii au pierit în vâltorile apelor
dezlănțuite. După retragerea apelor, oamenii au început să-și reconstruiască
locuințele pe aceleași amplasamente cu risc mare la inundații în loc să-și mute
vetrele așezărilor pe locuri mai înalte. Următoarea serie de inundații le-a
distrus și gospodăriile cele noi. Acest fenomen se petrece în fiecare an pe
întreg Pământul.
Ciclul distrugerilor periodice va continua până ce oamenii vor
înțelege ce au greșit și ce greșesc în continuare. Soluția este simplă și se
poate rosti în două cuvinte: Reîmpădurirea Planetei. O mulțime de oameni de pe
toate continentele au înțeles acest lucru și acționează, dar pentru a se obține
un efect vizibil la scară planetară este necesar ca zeci de milioane de oameni
să înțeleagă de ce am ajuns cu toții în această situație și să înceapă
refacerea Mediului Planetar. Deși soluția este simplă și practic nu implică
niciun cost ci doar un foarte mic efort plăcut și folositor care constă în a
lua o mână de semințe de arbori și de a le pune în sol una câte una la câțiva
metri distanță una de alta, sunt foarte puțini cei care îl fac. Reîmpădurirea
Planetei ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi. Nu are niciun
rost să ne așteptăm că o vor face cei care taie pădurile. Putem planta miliarde
de arbori într-o singură zi. Dacă fiecare om de pe Pământ ar pune doar o
sămânță încolțită pe zi în sol, am avea în fiecare zi un potențial de șapte
miliarde de arbori. Este clar că nu putem face asta în fiecare zi, dar putem
planta mai multe semințe încolțite la fiecare sfârșit de săptămână. Dacă ni se
pare prea greu să punem semințe într-un mic vas cu apă pentru a le creea
condițiile să încolțească, putem pur și simplu să mergem pe dealurile de pe
care pădurea a fost tăiată și să le împrăștiem. Orice metodă este bună.
Folosindu-ne Mintea vom găsi o mulțime de soluții simple prin care putem repara Veșmântul Verde al Planetei Mamă
Pământ. Copiii sunt foarte receptivi la astfel de acțiuni pentru că ei sunt mult
mai aproape de Natură decât ne-am putea imagina. Adulții au uitat în cea mai
mare parte să se bucure, să se joace, să ființeze în comuniune cu tot ce-i
înconjoară, dar vor putea reînvăța ce este esențial în Viață observându-și
copiii. Nu te costă nimic să observi și să gândești, dar dacă nu gândești înainte de a porni să faci ceva, indiferent ce, vei plăti un preț greu de suportat. A gândi trebuie să fie permanent înaintea lui a face, a gândi trebuie să preceadă fiecare acțiune a ta. Pe următoarea treaptă a evoluției tale vei funcționa doar prin Intuiție, dar pentru moment folosește-ți Mintea. Ca să-ți fie cu adevărat folositoare, Mintea trebuie populată cu informații din cât mai multe domenii ale Cunoașterii. Cu cât mai multe informații va avea Mintea ta la dispoziție, cu atât mai complex va fi procesul gândirii și cu atât mai multe soluții corecte vei găsi unui subiect dat. Aplicarea soluțiilor este însă un alt subiect complex pe care îl vom discuta separat. Ideal ar fi ca părinții să fie preocupați permanent ca cei mici să acumuleze în prima parte a vieții lor informații folositoare și să deprindă obiceiuri utile pentru întreaga lor viață. Misiunea școlilor de toate nivelurile este să extindă cunoștințele generale, să identifice abilitățile fiecărui elev și student și să-l îndrume să-și valorifice potențialul și talentul cu care s-a născut. Acumularea de informații trebuie să continue întreaga Viață. Informațiile sunt Hrana Minții și cu cât Hrana este de mai bună calitate și Mintea este mai bine hrănită cu atât mai limpede și sclipitoare va fi. Mintea se va deschide tot mai mult, își va pune întrebări fundamentale și va căuta soluții. Va înțelege, va conștientiza că Sursa capacităților ei se află în Ființa sălășluitoare în Inimă și va permite în mod conștient Înțeleptului Interior să se exprime prin mecanismul Intuiției. Comunicarea dintre Minte și Inimă se va intensifica și când comunicarea va deveni totală și permanentă, Mintea se va uni cu Inima, iar tu te vei întâlni cu Ființa ta și veți fi Una. Deocamdată, aproape fiecare dintre noi se identifică permanent cu propria-i Minte. Poate părea dificil să accepți că tu nu ești Mintea ta, că tu ești Ființa sălășluitoare în Inima ta, dar această dificultate se manifestă doar pentru că nu ți-a fost dăruită de timpuriu această informație esențială. Este adevărat că nu ți-a spus nimeni în mod explicit că tu ești Mintea ta, nici nu era nevoie pentru că dacă nu ți s-a spus că tu nu ești Mintea ta, Mintea a preluat imediat controlul iar tu te-ai identificat automat cu toate valorile dogmatice cu care a fost alimentat fără a te întreba dacă îți sunt folositoare sau nu, dacă sunt reale sau nu. Deși folosești expresii ca: în mintea mea... sau mintea mea..., nu ai conștientizat până acum existența pronumelui posesiv care semnifică în mod explicit că mintea este ceva ce îți aparține și te informează în mod subtil că tu nu ești Mintea ta. Cel mai bun moment pentru a te elibera de identificarea cu propria-ți Minte este Acum. Oprește-te pentru o clipă și privește în Interiorul tău. Privește ecranul Minții pe care se derulează gândurile tale sub formă de imagini și întreabă-te în cel mai legitim mod cu putință: cine este cel care își observă detașat filmul gândurilor? Cine este cel care conștientizează că altcineva din Interior observă acel flux de gânduri? Cine este acel altcineva care este Martor al gândurilor și al Observatorului detașat al gândurilor? - Andronicon.
Comentarii
Trimiteți un comentariu